Viola, fiica unui nobil, și Sebastian, fratele său geamăn, supraviețuiesc unui naufragiu care îi aruncă, separat, pe țărmul Iliriei. Fiecare crede despre celălalt că a murit, încercând să se descurce singur în această țară ciudată. Viola se deghizează în bărbat și, sub pseudonimul Cezario, intră în serviciul ducelui Orsino, de care se îndrăgostește. Aici va deveni mesagerul iubirii ducelui pentru contesa Olivia, o tânără cu avere imensă, ce refuză să renunțe la doliul pentru fratele său mort. Existența sa austeră și sumbră într-o casă izolată, în compania cameristei Maria și a intransigentului servitor Malvolio, este colorată doar de aparițiile bufonului Feste și ale unchiului ei, Sir Toby. Olivia se va îndrăgosti la rândul ei de straniul pețitor trimis de Orsino și îl va invita să o viziteze tot mai des.
Brutalitatea cu care puritanul Malvolio pune capăt unei beții zgomotoase va determina petrecăreții jigniți să orchestreze o farsă crudă pe seama iubirii secrete a acestuia pentru stăpâna sa. Sir Toby, Maria și Sir Andrew, un pretendent sărac cu duhul al contesei, vor planta în calea lui Malvolio o scrisoare de dragoste, ca din partea Oliviei, în care aceasta îl încurajează să aibă un comportament excentric. Nefericitul servitor mușcă momeala și, considerat nebun de contesă, este închis și „exorcizat” de Toby, Maria și bufonul Feste, deghizat în popă. Atenția pe care Olivia o acordă tânărului mesager atrage furia lui Sir Andrew, care îl provoacă pe Cezario la duel. Confundându-l pe Sebastian cu Cezario, contesa îl ia de bărbat, iar reîntâlnirea celor doi gemeni din final va prilejui și nunta Violei cu ducele Orsino. Sfârșitul încurcăturilor este unul fericit pentru toată lumea, cu excepția lui Malvolio, care jură să se răzbune.
